Longevitatea, in mainile Lui sau in puterea noastra?

Desi trecutul foarte indepartat ne prezinta personaje biblice precum Matusalem, despre care se crede ca ar fi trait 969 de ani, istoria recenta consemneaza cazuri incredibile de longevitate. In anul 1724, agricultorul maghiar Petrus Zortay se stingea din viata la varsta de 185 de ani, iar funeraliile femeii Tepse Absire din Osetia erau organizate dupa 180 de ani de viata. Nu mai putin prolific, in acest sens, este cuplul ungar alcatuit de Janos si Sara Ravel timp de aproape un secol si jumatate, pana la moartea celor doi, la 172 respectiv 164 de ani.

Doua vieti intr-una

• De ce uneori zăpada pare albastră?
• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”

Astazi, desi sunt cazuri privite cu scepticism de cercetatori, zonele inalte din Caucaz, unde aerul este curat iar clima este uscata si putin vantoasa, adapostesc comunitati ai caror membri ating constant centenarul si adesea il depasesc. Conform Guiness Book, cel mai faimos dintre acestia a fost azerul Shirali Mislimov, care a murit pe 2 septembrie 1973 la incredibila varsta de 168 de ani. Tot aici, Mahmud Eyvazov a trait pana la 148 de ani, iar Majid Aghayev a apucat sa vada pentru ultima oara lumea la 142. Inca din anul 1940, zvonurile privind longevitatea acestor popoare au atras atentia cercetatorilor rusi, care au descoperit ca azerii, armenii, abhazii, balkharii, ingusii si cecenii traiau toti sanatosi pana la varste foarte inaintate. In Caucaz, in special armenii din Nagorno Karabah si oamenii din Azerbaidjan sunt recordmeni de varsta, aici batranii fiind foarte respectati, avand pozitii inalte in familie si nefiind niciodata marginalizati.

In afara aerului curat si a vietii semi-salbatice care influenteaza longevitatea acestor populatii, un factor absolut determinant este arta culinara practicata de oamenii acestor locuri. Kefirul din lapte de capra este consumat zilnic, dupa o reteta pastrata in secret de generatii. Acest preparat-minune este recomandat pentru insomnii, nevroze si alte afectiuni la nivelul sistemului nervos, precum si in tratarea unor infectii cronice. De asemenea, alimentatia cotidiana a oamenilor acestor locuri nu depaseste 1500 de calorii si consta din cantitati impresionante de usturoi, nuci, stafide, miere, polen, porumb fiert sau copt, cereale nedecorticate, lactate, legume frunzoase, melasa, carne de capra si sucuri de fructe. Legumele si fructele sunt foarte pretuite, iar din secretul longevitatii azerilor face parte si Bahmaz, un suc natural din dude albe ce contine mai mult de 30 de vitamine, minerale si aminoacizi care previn acumularea de colesterol. In aceste conditii nu este de mirare ca medicul american Sula Benet a descoperit ca femeile din Caucaz continua sa aiba activitate menstruala mult dupa 55 ani, iar barbatii devin tati chiar si la 80 de ani.

In acelasi registru al longevitatii, dar mai ales al fertilitatii la varste inaintate se incadreaza si comunitatile vaii Hunza din Nord-Estul Pakistanului. Chiar daca aici nu traiesc oameni la fel de longevivi precum cei din Caucaz, cu siguranta cei din Hunza detin recordul celor mai varstnici proaspeti parinti. Nu mai devreme de anul trecut autoritatile pakistaneze au inregistrat 23 de cazuri de barbati care au devenit tati la varste cuprinse intre 84 si 90 de ani. In Valea Hunza nimeni nu mananca nimic procesat, artificial sau conservat. Totul se consuma cat mai proaspat, singura prelucrare fiind cea a untului si a produselor lactate, si uscarea la soare a fructelor si legumelor proaspete. Dintre toate alimentele consumate aici, caisele au un statut aproape sacru; se consuma in cantitati industriale , crude, prezervate in miere sau uscate la soare pentru iarna. Nici samburii acestor fructe nu sunt neglijati. Ei se asezoneaza cu orice fel de mancare, iar femeie Hunza folosesc uleiul brut de caisa drept o excelenta lotiune faciala.

Zonele Albastre

Totusi, desi acesti oameni apartin prezentului si sunt exemple vii de longevitate, ei nu fac parte din realitatea imediata a societatii moderne. Sunt mai degraba izolati, duc vieti ascetice, departe de lume si este greu ca omenirea sa ii priveasca cu intentia imitarii. Din acest motiv, cercetatori ai National Geografic au incercat sa identifice in cadrul comunitatilor mai apropiate vremurilor si societatilor noaste situatii de longevitate impresionanta, care sa demonstreze lumii ca omul poate si trebuie sa traiasca mult.

Studiul desfasurat in colaborare cu antropologi si etnologi a dus chiar la publicarea unei carti cu numele „Zonele Albastre: Lectii de prelungire a veitii de la oamenii cei mai longevivi”, in care autorii vorbesc despre mici comunitati identificate in anumite zone geografice, in care oamenii traiesc sanatos si surprinzator de mult. „Zonele albastre” sunt reprezentate printr-o serie de cercuri concentrice desenate pe un planiglob, pentru a demarca regiunile cu cele mai mari sperante de viata. Este vorba despre regiunea Barbagia din Sardinia, Italia; Okinawa, Japonia si Loma Linda, California, care gazduieste comunitatea Adventistilor celei de-a 7-a Zile.

Aprofundand studiile in aceste locatii, oamenii de stiinta au incercat sa identifice motivul longevitatii si sanatatii localnicilor, gasind justificari diferite de la un loc la altul. In Sardinia, spre exemplu, centenarii declara ca au dus existente foarte active in tinerete si nu numai. Mergeau pe jos aproximativ 10 kilometri zilnic, pastoreau oi, taiau lemne, ingrijeau copaci si hraneau animalele. Deci miscarea si dinamismul par sa fi stat la baza vietii lor lungi. Un studiu recent demonsteaza chiar ca simpla exersare regulata a organismului in perioada varstei mijlocii poate preveni imbatranirea cu pana la 12 ani.

In Okinawa, cercetatorii au intalnit o femeie de 70 de ani care soptea „hara hachi bu” inainte sa-si consume masa, un ritual menit sa-i aminteasca a consuma numai 80% din ce are in farfurie. In timp ce oamenii de stiinta cunosc de zeci de ani ca animalele traiesc mai mult mancand mai putin, cercetatorii abia incep sa descopere impactul pe care restrictiile calorice din dieta umana il au asupra prelungirii vietii. Un studiu publicat in 2006, de exemplu, a aratat ca inimile unor subiecti care au urmat o dieta de tip mediteranean, saraca in calorii, semanau cu cele ale unor oameni mai tineri. Cercetatorii au comparat 25 de indivizi care au consumat intre 1.400 si 2.000 de calorii pe zi timp de 6 luni, cu 25 de oameni care au avut o dieta tipic occidentala de aproximativ 2.000 – 3.000 de calorii pe zi. Concluzia la care s-a ajuns a fost ca dieta mediteraneana , mai saraca, poate intarzia imbatranirea si prelungi viata.

Multi dintre Adventistii celei de-a 7-a Zile, din Loma Linda, California, par de asemenea sa fi adaugat ani la viata lor in virtutea participarii regulate la viata comunitatii spirituale. Implicare lor nu doar ii pune in legatura cu o retea sociala care ii sustine, dar de asemenea ii forteaza sa stea laolalta in fiecare saptamana, ceea ce pare sa fie o eliberare de stres. In 1999, in urma unui studiu, cercetatorii au descoperit ca oamenii care frecventeaza biserica pot trai cu pana la 7 ani mai mult decat cei care nu participa niciodata la procesiuni.

Ce e de facut?

O multitudine de factori contribuie la longevitatea unui individ. Factorii importanti in ce priveste speranta de viata includ genul sexual, bagajul genetic, accesul la ingrijire medicala, igiena, dieta si nutritia, exercitiul si stilul de viata. Longevitatea tine de gene bune, dar depinde si de bunele obiceiuri. Conform expertilor, adoptarea stilului de viata potrivit sporeste sansele de a trai cu 10 ani mai mult. Intrucat majoritatea centenarilor sunt descendenti din parinti longevivi, se considera ca factorul ereditar ar constitui un certificat sigur de viata lunga. De fapt, posibilitatea ca un centenar sa aiba in familie o ruda care sa fi trait foarte mult este de 20 de ori mai mare decat in cazul unei persoane cu speranta de viata medie. Speranta actuala de viata numara, in medie, doar 60-70 de ani, dar, conform cercetarilor, durata posibila de viata a omului este de 120 de ani. Putem sa traim mult, cu conditia sa respectam cateva principii fundamentale privind alimentatia controlata si regimul de viata. Ori, in prezent, majoritatea oamenilor isi pun inima si creierul in slujba stomacului.

Telul cercetatorilor este acum sa identifice diferentele genetice subtile intre indivizi in genele sau in familiile de gene asociate longevitatii. Intelegand procesele biologice fundamentale ale imbatranirii, ar putea fi posibil ca oamenii de stiinta sa dezvolte pe viitor medicamente care sa intretina o imbatranire sanatoasa si sa intarzie bolile batranetii precum anumite tipuri de cancer, artrita, diabetul, afectiuni cardiace sau presiunea arteriala ridicata.

Desigur, adoptarea unor obiceiuri sanatoase de-a lungul vietii nu este o sarcina prea usoara, data fiind cultura noastra fast-food, portiile supradimensionate si faptul ca cei mai multi dintre noi ne petrecem ziua conectati la un birou, in loc sa facem miscare. Chiar si „zonele albastre” sunt in prezent in pericol de disparitie din cauza fortei globalizarii. Dar daca oamenii reusesc sa adopte macar o parte din aceste lectii predate de catre populatiile longevive, este foarte probabil sa intrezareasca macar mici beneficii. „O viata echilibrata”, spun unii specialisti, „este propria ei rasplata.”

FACTS

• Exista un numar mare de metode simple pentru a mari speranta de viata. Un pahar de bere sau de vin pe zi, spre exemplu, reduce cu 20% riscurile pierderii memoriei la femeile de peste 70 de ani.
• Speranta de viata medie a unui cetatean rus este de 67.5 ani. Femeile rusoaice traiesc pana la 72 de ani, in timp ce barbatii pana la 59. Diferenta vizibila este usor explicabila. Barbatii rusi consuma prea mult alcool, fumeaza prea mult, experimenteaza prea multe situatii de stres si nu respecta controlul medical regulat.
• Japonia este tara cu cei mai multi longevivi. Se estimeaza ca in 2050, vor fi aproximativ un million de japonezi cu varsta peste 100 de ani.
• Femeile cu picioare lungi traiesc mai mult decat cele cu picioare scurte.
• Urmarirea regulata de programe TV poate adauga 10 ani la speranta de viata a unei persoane
• Buster Martin are peste 100 de ani si participa la maratoane. El este probabil cel mai batran om care lucreaza din lume. Nascut in 1906, Buster Martin este un miracol al anti-imbatranirii, inca muncind si antrenandu-se pentru un maraton.
• Conform unor studii de ultima ora, a devenit clar pentru cercetatori ca insulina – un hormon secretat de pancreas care stimuleaza celulele sa absoarba zaharul – si receptorii sai sunt critice in longevitatea speciilor, de la fungi la om. Insulina sta la baza procesului de transformare a hranei in energie. Testele au aratat ca o variatie in gena de formare a insulinei, FOXO3A la barbatii de peste 95 de ani este asociata cu o mai buna intrebuinarea a energiei.